Ministerul Justiţiei: 57 de organizaţii neguvernamentale s-au înscris la consultările privind reformarea Registrului Asociaţiilor şi Fundaţiilor

Ministerul Justiţiei a anunţat că 57 de organizaţii neguvernamentale şi-au exprimat dorinţa de a participa la consultările privind modificarea OG 26/2000, prin care se propune reformarea Registrului Asociaţiilor şi Fundaţiilor, precum şi a procedurilor de înregistrare/modificare a actelor constitutive ale acestora, una dintre soluţii fiind transferul la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Prima dezbatere va avea loc pe 14 septembrie şi va permite accesul online (22 de ONG-uri au menţionat că doresc comunicare online, iar 14 dintre acestea – exclusiv comunicare online).

Conform MJ, organizaţiile neguvernamentale interesate să participe la consultarea publică referitoare la modificarea OG 26/2000 au avut posibilitatea să îşi manifeste explicit dorinţa prin desemnarea unui reprezentant şi transmiterea datelor de contact, până la data de 16 august.

S-au primit solicitări de participare de la: Active Watch, APADOR – CH, Asociaţia Centrul European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Centrul de Resurse pentru Participare Publică Ce-Re, Centrul pentru Inovare Publică, Fundaţia Civitas pentru Societate Civilă Cluj, Asociaţia Code for Romania, Asociaţia Expert Forum, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Funky Citizens, Asociaţia Laboratorul de Solidaritate, Ateliere fără Frontiere, Societatea Academică din România, Asociaţia Ecumenică a Bisericilor AIDROM, Asociaţia the New Pagan Dawn, Asociaţia Cultural Socială Economică Christiana, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Asociaţia Youth Vision for Society, Asociaţia Elevilor Constanţa, Asociaţia Junior Chamber Bucureşti, Asociaţia Ţara Tinerilor Uniţi, Asociaţia Centrul Local Axente Sever Alba Iulia – filiala a Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, Federaţia Tinerilor din Constanţa, Organizaţia Salvaţi Copiii, Organizaţia Tinerilor Medici Dentişti, Asociaţia de Arbitraj Instituţionalizat.

De asemenea, la dezbateri vor mai participa: Cabinet de avocat Arcadia Hinescu, Asociaţia Română pentru Sprijinirea Mediului de Afaceri, Asociaţia Clusterului Comunitar de Economie Socială, Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii, Asociaţia – ARTIS, International Cultural Exchange ICE, Asociaţia pentru Copii şi Bătrâni "Sfântul Spiridon", Asociaţia de Sprijin a Copiilor şi Tinerilor cu Dizabilităţi Fizice Tulcea, Asociaţia Persoanelor cu Handicap din România, Asociaţia Societatea Română pentru Prevenirea şi Recuperarea Medicală a Persoanelor cu Accident Vascular Cerebral – SRPRMPAVC, Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Asociaţia Help Autism, Federaţia pentru Drepturile şi Resursele pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autism, Reţeaua Organizaţiilor în Autism – ROTSA, Asociaţia Femeilor Române din Italia – ADRI, Asociaţia Romanian Womens Lobby, Federaţia Română de Fotbal, Federaţia Română de Tenis, Federaţia Română de Rugby, Federaţia Română de Baschet, Asociaţia Aici pentru Tine, Asociaţia Platforma 100, Asociaţia Conştiinţă şi Libertate, Asociaţia Curaj Înainte, Asociaţia Română a Cărnii, Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară – ROMALIMENTA, Asociaţia Centrul pentru Legislaţie Nonprofit, Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Fundaţia Noi Orizonturi Lupeni, Asociaţia H4H, Centrul Bucureşti Liga Dreptăţii Împotriva Corupţiei şi Abuzurilor din România.

Pe 29 iulie, Ministerul Justiţiei a anunţat că a demarat realizarea unei evaluări instituţionale a OG 26/2020 şi, împreună cu asociaţiile şi fundaţiile interesate, doreşte să identifice şi să analizeze problemele care încă grevează activitatea ONG-urilor.

Ministerul Justiţiei propune reformarea Registrului Asociaţiilor şi Fundaţiilor, precum şi a procedurilor de înregistrare/modificare a actelor constitutive ale acestora, una dintre soluţii fiind transferul la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Procedurile de înregistrare şi modificare a actelor organizaţiilor neguvernamentale, chiar şi după simplificările aduse OG 26/2000 anul trecut, prin Legea 276/2020, durează mult mai mult decât în cazul societăţilor comerciale, indică MJ.

Dacă înfiinţarea unei societăţi comerciale durează, în medie, o săptămână, înfiinţarea unui ONG durează peste o lună, uneori mai mult, din cauza diferenţei dintre proceduri.

"O posibilă soluţie pe care o explorăm este transferul Registrului Asociaţiilor şi Fundaţiilor de la Ministerul Justiţiei, respectiv grefele instanţelor de judecată, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Aceasta ar însemna integrarea registrului în sistemul IT de la ONRC, eventual şi cu adoptarea procedurilor ce se folosesc în cazul societăţilor comerciale", menţionează Ministerul Justiţiei.

Ministerul a invitat atunci în procesul de consultare publică toate organizaţiile neguvernamentale interesate.

Lansarea consultării se face în contextul accelerării procesului de transformare digitală a serviciilor publice din sistemul justiţiei şi ţinând cont de principiile UE pentru transformarea digitală/interoperabilitate: "citizen centric", "once only", "sharing and reuse", "open data".

Propunerile ministerului vizează:

* înregistrarea şi modificarea mult mai rapidă a actelor constitutive ale ONG-urilor;

* accesul mult mai simplu şi rapid la informaţiile privind ONG-urile;

* degrevarea instanţelor de judecată de aceste activităţi şi trecerea lor într-un sistem digitalizat, care deja şi-a dovedit eficienţa, cu renunţarea la dubla evidenţă – instanţe şi Ministerul Justiţiei.

* menţinerea tuturor garanţiilor privind neafectarea activităţii ONG-urilor ca urmare a simplificării şi eficientizării acestor proceduri;

* reglementarea altor aspecte ce ţin de activitatea organizaţiilor ce acţionează în zona societăţii civile.

"Tehnic, dorim ca modificările să asigure un acces la datele relevante, mai eficient şi mai rapid pentru cei implicaţi în ONG-uri, dar şi pentru restul cetăţenilor, asigurarea interoperabilităţii cu ECRIS IV şi ulterior ECRIS V (pentru transmitere automată de date, respectiv hotărâri judecătoreşti şi alte înscrisuri), cu bazele MFP, ale ANAF (pentru Codul fiscal), cu MAI (pentru cartea de identitate electronică), simultan cu reducerea riscurilor operaţionale şi cybersecurity", mai explică Ministerul Justiţiei. AGERPRES/(AS – autor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Sursa: Agerpres