Peste o mie de persoane au participat sâmbătă, în localitatea Sândominic, la tradiţionalul bal de Lăsata Secului, care a inclus ritualuri de alungare a iernii şi a viciilor omeneşti şi care marchează intrarea în Postul Paştelui Catolic.
În curtea şcolii din localitate s-au adunat grupurile folclorice din Ocna de Jos, Bârzava, Ciceu, Armăşeni, Sâncrăieni, Sânsimion, Cioboteni, Ditrău, Remetea, Lăzarea, Plăieşii de Jos,Vlăhiţa şi Sândominic, iar organizatorii au declarat deschisă ziua distracţiei.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
La deschiderea oficială a fost prezentă şi o mascotă uriaşă, înfăţişându-l pe ursul brun, care a avut un scurt "dialog" cu preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, cu referire la pagubele produse de aceste animale în zonă.
Printre invitaţii balului s-au numărat şi Hans Erich Tischler, consulul Germaniei la Sibiu, Nagy Karoly Zoltan, adjunctul ambasadorului Ungariei la Bucureşti, precum şi reprezentanţi ai judeţelor înfrăţite din Ungaria.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Alaiurile zgomotoase şi colorate ale balului de Lăsata Secului au fost formate din personaje care au purtat costume şi măşti diverse, care au ironizat şi ridiculizat viciile omeneşti, dar şi evenimentele de pe scena politică, economică sau socială.
La fel ca în fiecare an, la carnaval au fost prezenţi falşii preoţi, care ofereau coniac în loc de vin de împărtăşanie sau îi binecuvântau pe credincioşi cu zeamă de varză, poliţiştii care închideau ochii la fărădelegi, asistentele medicale care tratau gripa cu perfuzii cu palincă, miresele gravide, reprezentanţii Papei care purtau însemnele unei firme locale de bere sau care făceau ochi dulci fetelor prezente, prinţii urâţi şi fără dinţi, bărbaţi îmbrăcaţi în straie femeieşti şi fardaţi excesiv.
Nu au lipsit "Moartea", care îşi ascuţea coasa de lemn de câte ori avea ocazia, "drăcuşorii", care purtau nişte foarfece lungi şi "pedepseau" trecătorii, şi tineri care pocneau din bice şi foloseau fluiere pentru a produce cât mai mult zgomot şi a alunga iarna şi spiritele rele.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
O prezenţă cunoscută la balul de Lăsata Secului sau "Fărşang", cum se spune în zonă, o reprezintă personajele denumite "oamenii cu cenuşa", îmbrăcaţi în alb, care poartă săculeţi cu cenuşă, pe care îi îndreaptă spre trecători şi care semnifică părerile de rău, dar şi faptul că, la romano-catolici, postul începe în "Miercurea cenuşii", iar cu o zi înainte toate vasele sunt curăţate cu cenuşă pentru a îndepărta orice urmă de grăsime.
"Am venit să alungăm iarna, împreună cu grupul tradiţional din comună. Acest eveniment este destul de vechi, din Evul Mediu, şi ştiu de la bunici că este o tradiţie în Harghita. Străbunicii noştri au purtat aceste măşti pentru a alunga iarna şi cele rele, dar după anii '90 s-au făcut măşti şi pentru a ironiza viaţa politică şi economică a zonei", a spus Kozma Istvan Florin, primar în comuna Sânsimion.
La rândul său, primarul comunei Sândominic, Karda Robert, gazda evenimentului, a explicat că prin acest obicei se încheie perioada de voie bună şi veselie, după care oamenii se pregătesc de Paşti, în Postul Mare.
Directoarea Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, a declarat că este a XXVII-a ediţie a acestui eveniment foarte iubit în zonă, în care se îngroapă iarna şi spiritul reînnoieşte.
"Acest eveniment le e drag atât organizatorilor, cât şi participanţilor. E plin cu veselie, situaţii comice şi haotice, care simbolizează perioada de tranziţie dintre iarnă şi primăvară. Prin destrămarea ordinii se reinstaurează o nouă ordine, iar în această tranziţie toată lumea este egală, nu există diferenţe şi reguli sociale. Această funcţie se regăseşte în fiecare carnaval, unde, în spatele măştilor, oamenii pot să fie ce vor. În fiecare an observăm un interes din ce în ce mai mare, vin mulţi turişti, care se bucură de ospitalitate, dans, muzică şi au posibilitatea de a cunoaşte obiceiuri populare autentice", a declarat Ferencz Angela.
După deschiderea oficială a evenimentului, grupurile folclorice au mers pe străzile comunei şi au prezentat câte o mică scenetă, în care s-au luat în râs proastele obiceiuri şi au avut loc ritualuri prin care oamenii îşi luau rămas de la Ilyes, o păpuşă care este simbolul viciilor şi care la final este arsă, pentru ca spiritul să renască.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Localnicii din Sândominic i-au aşteptat pe oaspeţi cu cartofi fierţi, pâine cu untură, slănină şi brânză de casă, dar şi cu gogoşi şi colaci secuieşti, iar totul a fost stropit cu palincă şi vin.
"Ne-am pregătit cu mâncăruri tradiţionale, aşa cum am moştenit de la bunici. (…) E o zi de sărbătoare, ne distrăm întregul sat, pentru că de 13 ani nu a mai fost aici organizat acest eveniment. Toată lumea s-a pregătit cu mult drag, de două săptămâni femeile din comună s-au întâlnit, s-au înţeles fiecare ce face, toată lumea a pus ce a putut, sufletul în primul rând, şi aşteptăm să vină musafirii, să mănânce, să bea, apoi ce rămâne vom consuma noi şi seara mergem la bal", a spus Kristaly Kunigunda, localnică din Sândominic.
Organizatorii au pregătit pentru participanţi nu mai puţin de o mie de porţii de gulaş din carne de cerb, care au fost servite la finalul evenimentului.
Foto: (c) Gina ŞTEFAN / AGERPRES
Etnografii spun că "Fărşangul" este un obicei care datează de pe vremea păgânilor, dar în spaţiul lingvistic maghiar a intrat abia în Evul Mediu. Măştile specifice purtate de grupurile tradiţionale, ritualurile magice şi simbolice au ca scop alungarea iernii şi reînnoirea spiritului.
Balul de "Fărşang" se ţinea pe ascuns şi în timpul dictaturii comuniste, chiar dacă fusese interzis.
Primul eveniment de Lăsata Secului organizat la nivel judeţean în Harghita a avut loc cu 27 de ani în urmă, la Miercurea-Ciuc, iar de atunci numărul grupurilor folclorice participante a crescut şi evenimentul este găzduit în fiecare an de alt grup şi de comunitatea din care acesta provine. AGERPRES/(A, AS – autor: Gina Ştefan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa: Agerpres