Reglementarea incompatibilităţii dintre funcţia de judecător şi cea de ministru al Justiţiei ţine de opţiunea legiuitorului naţional, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneţia, a explicat, vineri, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Precizarea a intervenit în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, că opinia Secţiei pentru judecători a CSM în care se susţinea că afirmaţiile sale despre Dana Gîrbovan reprezintă "un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului Justiţiei" este "îngrijorătoare" şi de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul Justiţiei şi al statutului de judecător, întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru. Şeful statului afirma totodată că, înainte de a transmite comunicatul, membrii secţiei ar fi trebuit să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei.
Secţia pentru judecători susţine, într-un comunicat de presă transmis vineri AGERPRES, că recomandările Comisiei de la Veneţia, la care face trimitere preşedintele Klaus Iohannis, se referă la legislaţia statului Kârgâstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcţie politică electivă, ce presupune ca judecătorul să îşi facă campanie electorală. Potrivit Secţiei de judecători, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneţia, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcţie după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independenţa sa ulterioară.
"Dacă depăşim standardele din Kârgâstan şi ne raportăm la cele ale statelor Uniunii Europene, se constată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcţiei de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităţilor. Raţiunea acestei derogări porneşte de la nevoia de a asigura bunul mers al Justiţiei, prin folosirea experienţei deosebite a magistraţilor, ce cunosc, în mod direct, realist şi profund, problemele sistemului", se precizează în comunicatul citat.
Spre exemplu, indică sursa citată, ministrul Justiţiei din Portugalia este magistrat de carieră şi la scurt timp după ce şi-a preluat portofoliul a fost numit judecător la Curtea supremă, urmând a funcţiona la această instanţă după expirarea mandatului. Reglementări sau situaţii similare se regăsesc în Spania şi Italia, unde judecătorii sau procurorii ce ocupă funcţia de ministru al Justiţiei sunt suspendaţi din magistratură pe această perioadă.
"Ca atare, reglementarea incompatibilităţii dintre funcţia de judecător şi cea de ministru al Justiţiei ţine de opţiunea legiuitorului naţional, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneţia", susţine Secţia pentru judecători a CSM.
În ceea ce priveşte legislaţia română, magistraţii menţionează că, prin Decizia 45/2018, Curtea Constituţională a arătat că funcţia de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie de demnitate publică, iar această incompatibilitate subzistă chiar în ipoteza suspendării din funcţie a acestuia.
"Niciun considerent din decizia Curţii Constituţionale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea de către un judecător să fie propus pentru numirea în funcţia de ministru al Justiţiei implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curţii Constituţionale într-o modalitate distorsionată şi contrară raţionamentului juridic cuprins în considerentele acesteia", menţionează judecătorii din CSM.
Potrivit acestora, în ceea ce priveşte incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcţii sunt deţinute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcţie.
"Analiza textelor legale şi interpretarea lor, în litera şi spiritul acestor prevederi, pe lângă serioase cunoştinţe juridice, implică rigoare şi interpretarea acestora în concordanţă cu scopul pentru care au fost edictate. Atunci când se pune în discuţie, în mod concret, statutul unui judecător, această analiză trebuie efectuată total independent, fără interese politice sau de altă natură. Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităţilor, sunt de competenţa exclusivă a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi nu a Preşedintelui României", se mai arată în comunicat.
Conform acestuia, transmiterea de preşedintele Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor "directive" către Secţia pentru judecători despre cum trebuie să interpreteze şi să aplice normele privind statutul judecătorilor este "inacceptabilă".
"Secţia pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un preşedinte aflat în campanie, care doreşte să atragă Justiţia în bătălia politică", se mai susţine în comunicatul Secţiei pentru judecători a CSM. AGERPRES/(AS – autor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)
Sursa: Agerpres